duminică, aprilie 13, 2008

Pentru a ajunge la Dumnezeu

Pentru a ajunge la Dumnezeu, trebuie să urci un perete vertical şi neted, deasupra unei ferestre. Îl recunoşti, are capătul dinspre cer curb spre interior, o curbură concavă, pe care trebuie să o treci. Dar întâi să ajungi la capătul curb. Am atins peretele acela, m-am urcat pe fereastră, apoi pe catul de sus al ferestrei mi-am sprijinit tălpile. Şi m-am ridicat, cu braţele întinse spre cer. Apoi mi-am lipit palmele de peretele alb şi am încercat să merg. Vertical. Şi am mers vertical. În urma mea, dispărea totul, fereastra, oamenii pe care i-am lăsat pe pământ şi care încercau şi ei să urce, în ritmul lor, apoi copacii, frunzele, casele, totul. Era doar un perete alb şi din ce în ce mai luminos, o lumină aurie, ca o pulbere care se scurgea de undeva de deasupra. Trebuia să am mereu o palmă lipită de perete, pentru a nu mă prăbuşi. Între timp, învăţasem cum trebuie ţinute palmele, încât simţeam peretele ca şi cum ar fi fost pielea unui uriaş până la cer. Şi lucrurile deveneau din ce în ce mai simple şi mai uşor de înţeles.

Până când peretele a devenit curb. Şi în curbura aceea, lumina se aduna ca într-o căsuţă de melc, în spirală. Cu palmele lipite de cer, m-am mulat pe acea curbură, până am devenit una. În jurul meu, nu îmi mai era trupul, doar lumină, lumină, lumină. Abia atunci am putut să râd din toată inima, fără să mă mai gândesc că acolo jos, la capătul zidului, în acea clipă, un copil strigă de durere. Toate acestea, acolo sus, deveneau pulbere de lumină. Asta înţelesesem. Şi mai înţelesesem că, dacă urci peretele acela, ţi se îndeplinesc toate dorinţele.

Eu l-am urcat. Tu?


7 comentarii:

Anonim spunea...

Am pus mana pe mouse si am tastat intr-o doara(?) REIKI, pentru ca il iubesc , pentru ca e parte din mine... Nu mica mi-a fost surpriza... iar felul in care scrii, m-a facut sa lacrimez dar de bucurie. mare bucurie... Multumesc!!! pentru ca esti acolo in celalat capat al tarii si totusi aici impreuna cu mine si cu toti ceilalti. Alexandra

Karuna Reiki spunea...

Alexandra, multumesc! La multi ani intru lumina si iubire!

Anonim spunea...

Bună Ziua!
Eu sunt Vlad, unul dintre membrii Radio Whisper, un radio anti-manele dedicat bloggerilor şi nu numai.
Am vizionat cu atenţie blogul tău şi vreau să spun că am fost foarte fascinat de ceea ce am găsit. Am fost atras de subiectele interesante şi de originalitatea articolelor. Felicitări ! Încep să îl citesc cu drag.
Noi promovăm la radio diferite articole ale bloggerilor, iar azi am promovat un articol de-al tău ; am specificat sursa articolului şi am deschis şi un subiect pe baza acestuia. Dacă doreşti, poţi să ne recomanzi orice articol şi noi îl vom promova.
Cu scuzele de rigoare pentru acest mesaj de tip spam,acest mesaj este dedicat tie si la cei care merita care ii citim aproape zi de zi.
Ne-ar face plăcere, de asemenea, să ştim că ai dori să ne susţii în acest proiect de radio şi să accepţi o eventuală colaborare.
Pe Radio Whisper se difuzează toate genurile de muzică, exceptând manele şi piesele necenzurate, avem şi câteva emisiuni, ştiri etc. Ne-am propus să realizăm un proiect mare, iar pentru asta avem nevoie de susţinerea şi ajutorul tău şi al celorlalţi colegi bloggeri. Dorim să creăm o echipă numeroasă, de oameni cu un talent aparte şi m-am gândit că, poate, ai vrea să ni te alături şi să colaborăm, binenţeles, pe unul dintre domeniile care îţi place. Dorim, de asemenea,sa iti acordam un scurt interviu. Pentru noi sunt importante ideile şi modul de a gândi al bloggerilor şi al ascultătorilor noştri.
Îţi mulţumesc pentru timpul acordat, iar acum îţi propun să adaugi linkul sau bannerul nostru pe blogul tău şi să ne dai add la id-ul radiowhispercom sau un email radiowhispercom@yahoo.com pentru a discuta mai multe.www.radiowhisper.com
Mulţumesc,Cu stimă Vlad!

adriana spunea...

Dardindar: Daruieste o luna din viata ta!

adriana spunea...

Dardindar: Daruieste o luna din viata ta!

ECATERINA spunea...

Da, pe Dumnezeu il descoperi pipaind dar cu palmele sufletului, si nu urcand cat mai sus , cat mai departe de oameni, pe o cale neteda si rece, curata ca un zid alb, ci coborand in adancul fantanii sufletului in care tu sau altii au aruncat cu voie sau nu toate mizeriile. Coborand in intunericul pestilential si curatand cu ghearele pana dai de apa curata, de apa vie. Acolo, in adancul impietrit si intunecat sa lovesti cu mainile precum a lovit Moise stanca din pustiu si sa izvorasca lacrimile ce vor spala ranile. Atunci nu numai ca il vei gasi pe Dumnezeu dar ii vei simti mana Lui vindecatoare. Acesta este adevaratul Reiki, cand Dumnezeu pune mana lui puternica peste nimicnicia ta si te ridica in Lumina. Atunci si numai atunci inima ta striga Hristos a inviat. Aceasta e Lumina,restul sunt perversitatile mintii traversate de dorintlele noastre neimplinite. Drumul cresterii in Lumina este cel al coborarii in iadul din noi cu nadejdea invierii. Urcusul e de fapt puterea si curajul asumarii coborarii. Restul sunt fantasme!
Ai grija cum folosesti cuvantul, sa nu te ratacesti si tu si sa nu-i ratacesti si pe altii!

Unknown spunea...

Calde salutari!

Alaturi de voi si eu sustin evolutia constiintei la nivel mai inalt.
Pentru ca am observat si o mica polemica as dori sa impartasesc cu voi opinia mea, astfel incat sa incepem a invata constant cu totii unii de la ceilalti.

1) Invatam de peste tot, atat cat putem si aplicam asa cum putem.
2) Fiecare din noi indiferent de ceea ce facem avem un rol la fel de important in evolutia constiintei umane, chiar daca contribuim inconstient.
3) Cu respect pentru fiecare entitate si fara a dori sa ofensez pe nimeni va spun ca un vierme poate ca nu are ochi pentru a sesiza prezenta luminii prin simtul vazului, poate pentru el acea perceptie a realitatea lui absoluta prin care lumina e inexistenta sub acea forma si este extrem de adevarata, char daca noi, alaturi de toate fiintele care au ochi avem posibilitatea de a vedea lumina.
Pornind de la acest exemplu putem trage concluzia ca pe masura ce vom urca in nivelul de constiinta vom incepe a intelege ca fiecare entitate, fiecare om, are o realitate la fel de adevarata, creata de suma perceptiilor acumulate si pe masura ce ne extindem constiinta o sa intelegem de ce unii vad Divinitatea ca pe o ascensiune pe un perete sau ca pe o coborare in tenebrele interioare...

Ambele principii de revelatie a Divinului sunt posibile.
Exista mai multe metode de invatare...
Avem 2 principale puteri de creatie la dispozitie: Dorinta si Frica

Prin dorinta, folosim afirmatiile si ne focalizam a le sustine pro-activ.
Prin frica, negam ceea ce refuzam a accepta, si totusi pentru ca in limbajul universal negatia prin "nu" e abolita atragem exact ceea de ce ne este frica pentru a o confrunta si pentru a ne elibera de aceasta.

Evolutia functioneaza si prin ascensiune si prin coborare, trebuie ne bucuram de ambele, dorind mereu binele suprem.

Mereu urcam si vedem la un moment dat de sus pe cineva care jos plange in intuneric si il vedem ca pe o faclie pentru ca am invatat sa vedem lumina din noi si ceilalti.
Si totdeauna va trebui sa coboram pentru a ne infrunta friciile pentru a sta in intuneric astfel incat sa putem urca ulterior si mai sus fiind constienti de valoarea luminii si pentru a impartasi cu ceilalti lumina din lumina astfel incat sa putem urca cu totii iar.

Dar trebuie sa stim sa le apreciem pe ambele.
Fara lumina sau fara intuneric perceptia noastra ar fi de a fi orbi.
Sa acceptam deci totalitatea fiintei noastre, sa ne iubim atat Lumina cat si Intunericul care ne sunt invatatori noua si altora.

Greseala e acel fapt ce ne ajuta sa invatam, pe noi sau pe altii.

Perfectiunea contine greseli care contribuie la evolutie intrucat Perfectiunea inseamna evolutie constanta, pe cand Desavarsire inseamna acel punct te unde teoretic am scapat de nevoia de a gresi.

Cam asta ar fi o alternativa de descoperire a Divinului.
Sa multumim pentru Lumina si Intuneric, pentru reusite si greseli, fara regrete fata de trecut, fara nemultumiri fata de prezent, fara asteptari fixe fata de viitor, obtinem fericirea prin liniste interioara, suntem ceea ce suntem, perfecti, parte a Dininului, omniprezent, omniscient, omnipotent, interconectati, formand intregul, la fel ca si celulele din corp...
Divinul e notiunea de acceptare intru gratie.
Unii din noi au atribuit nume ca Dumnezeu, sau altele... Atata timp cat noi vom fi buni vom atrage bine si cat facem rau va fi rau.
Dar asta pentru ca astfel emitem unii spre altii nicidecum pentru ca Dumnezeu da cu parul...
Atunci cand afectam printrun act o entitate, raspunsul in constiinta colectiva ce ne afecteaza vine de la mai multe entitati decat acea entitate intrucat afectam si pe cei care sunt interconectati cu aceasta, pentru ca le pasa si in functie de gradul de intelegere a fiecareia... Dar fiecare suntem stapani pe propriile decizii asa ca cine se face bine sau cine face rau e greu de zis... Intrucat uneori pentru evolutie mai avem nevoie si de cate un sut in dos.

Inchei prin a va multumi pentru cele doua exemple de evolutie din care am realizat cele ce am prezentat mai sus.